Untitled

"Huttzy....iama in brate...te rog.."

"Ce s-a intamplat?"-holding me-

"Nu conteaza...tine-ma strans in brate..."

"Ma pis..dar pot si mai tarziu."

"Mersi..."

"...."

"Huttzy..."

"Da.."

"Tu macar tii la mn?...Tii?"

"Da."

"Foarte mult?"

"Mult mai mult decat atat.."

"Vorbesti serios?"

"Da...crede-ma pe cuvant.."

"Si eu!tu n-ai fi facut asa..nu?"

"Nu...noi am fi putut mai mult..."

Incep sa pierd.Am ajuns la 16 ani.Tot nu am realizat ceva.Fiecare zi care trece e cat se poate de fada.Nimic nou.Nimic interesant,care sa iti atraga atentia,sa simti ca ai de ce sa iesi din monotonie.Sentimentul ca nu ai nimic frumos pe nimeni sa indragesti si sa te creada e sufocant.Eu,la 16 ani,iubesc.Tot eu,la 16 ani,am hotarat sa ma despart.Ieri.Dupa luni de zile in care am suferit ca o proasta si plangeam de dor..gandindu-ma ca vor veni zile mai bune.Joci bine teatru.Te faci ca nu-ti pasa.Imi spui ca nu ma crezi.Esti atat de prost.Te iubesc mai mult decat am crezut vreodata..stiu...nu e ca la inceput..uneori nu te iubesc deloc..dar faptul ca pot trece peste tot pentru tine cred ca inseamna ca te iubesc.Mult.Nu te-as minti pentru nimic in lume.Si daca am fost vreodata mai mult decat sincera cu cineva,tu ai fost primul,apoi cei mai buni prieteni ai mei.Nu stiu ce tea facut sa nu ma mai crezi,dar faci o mare greseala.Sufletul meu e acolo,la tine,in rest,ceata.Simt ca vreau sa iti fac rau.Si am sati fac rau.Atat de rau.Pentru ca te iubesc.Sa simti ce am simtit.Sa nu mai traim in iluzii.Nori de fum.Noi doi suntem bucati de viata unuia si a celuilalt.M-am gandit intotdeauna ca ma cunosti.Am crezut intotdeauna ca te cunosc.Daca ar fi fost asa...ti-ai fi dat seama ca pt mine nu conteaza nimic decat persoana pe care o iubesc.Si nu as fi crezut ca imi vei face asta niciodata!Niciodata!

Ieri am venit cat am putut de repede in Green...sa va aduc bani.Ti-am spus ca vreau sa ne despartim....Am crezut ca nu-ti pasa...poate ca tie chiar nu-ti pasa...incepusem sa tremur in timp ce-ti vorbeam...ma abtineam groaznic sa nu plang...ati vrut sa plecati...pur si simplu am simtit ca trebuie sa il iau in brate pe Huttzy..apoi m-am dus cu ea in cel mai apropiat gang posibil...si am inceput sa plang...restul drumului am fost absenta..Am vorbit in seara aia...M-ai sunat...mi-ai spus anumite lucruri...incercam sa te fac sa ma crezi...dar tu nici macar nu ma ascultai..nu voiai sa ma auzi...e mult mai mult decat atat..e mult mai mult decat un simplu "Da,te cred".Nu vreau sa fiu un suflet stins atat timp cat poate fi reaprins.Inca mai poate fi reaprins.Imi sunt indeajuns cele mai infime chestii...Apoi imi spui ca nu am vrut niciodata sa fii fericit...Daca asta este tot ce ai inteles din sufletul meu si din sentimentul pe care il port...Nu mai pot face nimic...

Stii...poate ca nu vreau sa te pierd...